Noutăți

       Bun-venit noului colaborator, domnul avocat stagiar Stăncioiu Darius Mihai, un tânăr dedicat profesiei, dornic să pună în practică toate cunoștințele teoretice și practice acumulate pe parcursul anilor de studiu. 
      Îi dorim o carieră plină de realizări profesionale și ne bucurăm să îl avem alături !

               Potrivit art. 335 CP, "(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
     (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
    (3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana care încredinţează un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care ştie că se află în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) sau alin. (2) sau sub influenţa alcoolului ori a unor substanţe psihoactive.
       Prin articolul 335 C.p. legiuitorul a incriminat trei forme distincte de comitere.
       În prima variantă, din punct de vedere al probatoriului sub aspectul laturii subiective se pot întâlni situaţii în care conducătorul auto este în eroare cu privire la natura unui segment de drum pe care este depistat că a condus fără permis de conducere.
      În aceste situaţii un rol decisiv în adoptarea soluţiei de către procuror, respectiv judecător îl au probele solicitate a fi administrate în favoarea suspectului/inculpatului . Efectuarea unei apărări eficiente poate duce la adoptarea cu celeritate a soluţiei legale.
      În varianta a doua, teza I , legiuitorul a urmărit să sancționeze într-o variantă atenuată persoanele care dețin în principiu abilitatea de a conduce un vehicul, aspect recunoscut prin dobândirea la un moment dat a dreptului de a conduce, dar, din diverse motive, precum anularea, suspendarea, retragerea permisului, neconformitatea acestuia cu categoria vehiculului sau cu normele internaționale, ele nu pot conduce un vehicul în condițiile date.
    Şi în acest caz, sub aspectul laturii obiective trebuie să se facă dovada că la momentul depistării de către lucrătorii de poliţie suspectul/inculpatul a avut cunoştinţă de măsura anulării, suspendării sau retragerii permisului de conducere, în caz contrar nu se poate dispune condamnarea .
    La analiza subzistenţei infracţiunii prev. de art. 335 alin.2 teza a II sub aspectul laturii obiective sunt avute în vedere Directiva 2006/126/CE privind permisele de conducere, din 20 decembrie 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 403 din 30 decembrie 2006,           Convenția din 8 noiembrie 1968 asupra circulației rutiere, publicată în Buletinul Oficial nr. 86 din 20 octombrie 1980 şi nu în ultimul rând           Decizia nr. 78 din 28 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală publicată în Monitorul Oficial  nr. 51 din 18 ianuarie 2023.
    În concluzie, soluţia este determinată de probatoriul administrat încă de la momentul săvârşirii presupusei infracţiuni, rolul avocatului fiind esenţial.

Avocat Herciu Carmen-Constanța | Baroul Mehedinți | Drobeta-Turnu Severin 

     Urmare a necorelării art. 539 C.proc.pen. cu  Decizia CCR. nr. 136/03.03.2021 publicată în M.O. nr. 494/12.05.2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr.1 /16.01.2023 a stabilit că “ În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 539 din Codul de procedură penală, față de efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 136 din 3 martie 2021, în ipoteza unei privări de libertate în cursul unui proces penal finalizat prin soluție definitivă de achitare, fără ca nelegalitatea măsurii privative de libertate să fi fost stabilită în conformitate cu Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii nr. 15 din 18 septembrie 2017, soluția de achitare, conform art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală, este suficientă prin ea însăși pentru acordarea de despăgubiri persoanei private de libertate și, ulterior, achitate.
    În acest context, caracterul injust/nedrept al măsurilor privative de libertate, respectiv netemeinicia acuzației în materie penală constituie criterii autonome care dau dreptul persoanei în cauză la repararea pagubei și care extind sfera de aplicare a dispozițiilor art. 539 din Codul de procedură penală ?!

    Termenul de prescripţie al răspunderii disciplinare a magistraţilor este de 4 ani de la data săvârşirii abaterii disciplinare; termenul de prescripție a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecății acțiunii disciplinare; răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depășit cu încă un an conform art.53 alin.(2) din Legea nr.305/2022  privind Consiliul Superior al Magistraturii ?!

    Acțiunea disciplinară poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârșită, conform art.47 alin.(7) din Legea nr.305/2022  privind Consiliul Superior al Magistraturii ?!

Avocat Herciu Carmen-Constanța | Baroul Mehedinți | Drobeta-Turnu Severin

Opinie juridică - consecinţele Deciziei C.J.U.E. din 24 iulie 2023 în cazul soluţiilor de clasare împotriva cărora suspecţii / inculpaţii nu au uzat de procedura prev. de art.339-340 şi urm. C.proc.pen.

        În contextul Deciziei C.J.U.E. din 24 iulie referitoare la aplicabilitatea deciziilor C.C.R. nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022, precum şi a  H.P.-ului Î.C.C.J. nr.67/2022, soluţiile de netrimitere în judecată, dispuse ca urmare a constatării împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, care nu au fost contestate conform art.339 -340 C.proc.pen. la procurorul ierarhic superior/judecătorul de cameră preliminară, vor putea fi infirmate şi redeschisă urmărirea penală, oricând, până la împlinirea termenului de prescripţie a urmăririi penale conform art.154-155 C.proc.pen. de către procurorul ierarhic superior.
      Această opinie are la bază atribuţiile conferite procurorului ierarhic superior prin art. 335 C.proc.pen. coroborat cu Ordinul nr.5 din 12 ianuarie 2016 privind reglementarea activităţii de control în cadrul Ministerului Public, conform căruia procurorii ierarhici superiori, din oficiu, au dreptul, cu prilejul controalelor operativ-curente/controalelor tematice, de a examina legalitatea soluţiilor dispuse de procurorii din subordine, iar în situaţia în care constată că, soluţia este dată cu nerespectarea dispoziţiilor legale poate să o infirme motivat şi pe cale de consecinţă să dispună redeschiderea urmăririi penale.
     Sunt exceptate de la o astfel de situaţie, doar cauzele penale în care suspecţii/inculpaţii au formulat  plângere împotriva soluţiei atât la procurorul ierarhic superior cât şi la judecătorul de cameră preliminară, conform art.339-340 C.proc.pen., deoarece hotărârea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară capătă autoritate de lucru judecat şi numai poate fi verificată soluţia  de clasare, din oficiu, de către procurorul ierarhic superior.
      O altă problemă de drept ce poate fi întâlnită în astfel de situaţii va fi aceea, în care într-o cauză penală au fost cercetate mai multe persoane cu diverse calităţi procesuale (suspecţi, inculpaţi), iar împotriva soluţiei de clasare au formulat plângere conform art. 339-340 C.proc.pen. doar  unii dintre suspecţi/inculpaţi, în timp ce ceilalţi au solicitat continuarea procesului penal conform art. 18 C.proc.pen.
     Într-o astfel de situaţie, trebuie reţinut că, autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunţate în procedura prev. de art. 340 C.proc.pen. va opera doar pentru cei care au formulat plângere împotriva soluţiei de clasare.

    În loc de concluzie, în raport de cele expuse, coroborat cu practica unităţilor de parchet, a celor două direcţii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere şi recursul în casație declarat de P.Î.C.C.J. împotriva Deciziei nr. 237 din 21 iulie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, precum şi cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept inserată în cuprinsul motivelor de recurs, se impune ca fiecare suspect/inculpat să aibă în vedere, la momentul în care are dreptul de a decide cu privire la oportunitatea contestării soluţiei de clasare, atât avantajele cât şi dezavantajele ce le oferă continuarea urmării penale versus plângerea împotriva soluţiei. Numai astfel, se poate realiza  o protecţie conştientă, viitoare a suspectului/inculpatului, faţă de care s-a dispus clasarea ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale în lumina deciziilor C.C.R. nr. 297 din 26 aprilie 2018 şi nr. 358 din 26 mai 2022 şi a H.P.-ului Î.C.C.J. nr.67/2022 prin explicarea avantajelor şi dezavantajelor unei decizii privind exercitarea căilor de atac conferite de legiuitor.

                                                                                                                                                                                                                                              Avocat Herciu Carmen,

                                                                                                                                                                                                                               Drobeta Turnu-Severin, Mehedinți

În cazul adoptării soluţiei de clasare a cauzei şi a menţinerii măsurii sechestrului asigurator de către procuror chiar există posibilitatea legală de a obţine ridicarea măsurii ?!

Competenţa de soluţionare aparţine instanţei civile.

Prin încheierea din 5 iulie 2023 pronunţată în dosarul nr....../101/2023 s-a dispus admiterea excepţiei de necompetenţă funcţională a Secţiei Penale invocate de apărătorul ales şi declinarea cauzei în favoarea Secţiei I civile.

   Legiuitorul prin art.319 C.proc.pen. a reglementat dreptul suspectului/inculpatului de a solicita continuarea urmăririi penale pentru a-şi demonstra nevinovăţia, în cazul în care procurorul dispune clasarea cauzei ca urmare a amnistiei, prescripţiei, retragerii plângerii prealabile sau a existenţei unei cauze de nepedepsire, precum şi în cazul renunţării procurorului la urmărirea penală ?!

Avocat Herciu Carmen-Constanța | Baroul Mehedinți | Drobeta-Turnu Severin